Speoturismul în România
Localizare:
Peşteri se întâlnesc pe întreg teritoriul ţării, dar cea mai mare concentraţie de peşteri se află în zona Munţilor Apuseni (judeţele Bihor, Alba, Cluj).
Adresa:
Federaţia Română de Speologie, Bucureşti, Calea 13 Septembrie Nr. 13.
Cluburi de speologie şi speoturism:
www.speologie.org/Cluburi-de-Speologie
Telefon:
+40 721 147774
Website:
E-mail:
Când să mergi:
Pe toată perioada anului dat fiind faptul că temperatura din peşteri este constantă de 10-12º C. Totuşi este de preferat să practicaţi speoturismul între lunile Martie – Aprilie şi Septembrie – Octombrie când puteţi combina această activitate cu alte tipuri de turism.
Speoturismul în România
Ce este speoturismul în România sau turismul speologic:
Speoturismul în România sau turismul speologic este de fapt activitatea turistică practicată alături de un ghid specializat (în cazul nostru în România), prin al cărei scop ştiinţific sau de agrement se vizitează anumite monumente ale naturii sub forma peşterilor, avenelor, grotelor şi altele în care cu ajutorul unor echipamente precum sisteme de iluminat, costume de neopren, corzi, hamuri, căşti şi altele, se va trece pe durata traseului peste anumite obstacole. Peştera pe de altă parte care este de fapt obiectul de bază al speoturismului se defineşte ca fiind o cavitate, o scobitură naturală subterană adâncă şi mare (de ştiut faptul că avenul este pe verticală, iar peştera pe orizontală), formată în general prin dizolvarea rocilor solubile de către apele de infiltraţie.
Peşterile şi unde poţi practica speoturismul în România:
În România, o ţară cu peste 13.000 de peşteri cunoscute şi multe altele care aşteaptă să fie descoperite, este trist faptul că speoturismul este deosebit de redus sau foarte puţin cunoscut şi cu mult mai îngrijorător este faptul că doar sub 20 de peşteri sunt amenajate într-un fel sau altul. Multe dintre aceste peşteri se află în Munţii Retezat din Carpaţii Meridionali, respectiv Munţii Apuseni din Carpaţii Occidentali. Poate că unul dintre motivele pentru care multe peşteri deosebite care i-au captivat de-a lungul timpului pe cei care le-au descoperit şi pe cei care le-au călcat pragul sunt închise, este frica ca acestea să nu fie vandalizate, degradate într-un fel sau altul pentru că este foarte bine cunoscut faptul că aceste minunăţii subterane ale naturii au avut nevoie de milioane de ani pentru a se forma.
Peştera Urşilor, Judeţul Bihor, România
Ce este o peşteră şi cum trebuie să te comporţi dacă practici speoturismul în România:
Peştera este locul în care apa se întâlneşte cu întunericul fascinând turiştii de pretutindeni, majoritatea alegând să viziteze o peşteră din curiozitate, aventură, recreere sau din nevoia unor experienţe noi. (Găsiţi mai multe călătorii pe blog.worldlifetimejourneys.com) De aceea este foarte important ca oricine practică speoturismul în România şi intră într-o peşteră să ştie cum să se comporte, să nu atingă formaţiunile în nici un fel (nu ştiu dacă toţi ştiţi că o dată atinse, formaţiunile pot înceta a mai creşte şi este cunoscut faptul că ele cresc deosebit de greu), să nu folosească blitz-ul de la aparate (cel puţin pe cât posibil să nu-l folosească în exces), să nu strige, să nu alerge prin peşteră şi obligatoriu să folosească echipamentul adecvat. Un alt motiv deosebit de important pentru care multe dintre aceste peşteri nu au fost amenajate în vreun fel sau chiar au fost închise este pentru a proteja atât formaţiunile spectaculoase sau rare, dar şi fauna unică care se găseşte în subteran. De la lilieci, singurele mamifere zburătoare, urşi (temporar) şi până la peşti orbi, păianjeni sau alte specii de insecte, au fost descoperite o mulţime de specii de animale care trăiesc permanent sau temporar în subteran.
Peştera Vadu Crişului, Judeţul Bihor, România
Istoria Speoturismului sau Turismului Speologic în România:
Iubitorii de speologie, termen care nu era cunoscut atunci când au apărut pentru prima dată preocupările referitoare la studiul şi explorarea peşterilor, au început să-şi facă apariţia încă din prima parte a secolului XVIII. De atunci şi până acum 30-40 de ani când a început să prindă tot mai mult contur ideea despre speoturismul în România, iubitorii cavernelor au scris multe cărţi în care descriau diferite peşteri din ţară. Emil Racoviţă sau părintele biospeologiei din România, este un nume atât de cunoscut românilor pentru că este cel care în anul 1920 înfiinţează Institutul de Speologie din Cluj în vederea cercetării peşterilor şi având caracter biospeologic.
Primul club român de speologie s-a înfiinţat la 6 Februarie 1966 la Cluj sub numele de Clubul Speologilor Amatori, iar speoturismul modern în România a luat naştere în anul 1972, când un grup de speologi au înfiinţat asociaţia Speosport în cadrul Federaţiei de Alpinism pentru că la acea dată nu era încă înfiinţată Federaţia Română de Speologie. Aceasta a luat fiinţă în anul 1994 pe 28 Mai prin unirea mai multor societăţi şi are ca scop protejarea mediului cavernicol şi a speologilor.
Peştera cu cristale de la Farcu, Judeţul Bihor, România
Ce peşteri puteţi vizita şi unde să mergeţi pentru speoturism în România:
Deşi dorinţa de amenajare şi de dezvoltare pentru speoturismul în România este mare, în prezent turiştii români şi străni se pot bucura de vizitarea alături de un ghid specializat a doar câţiva km de galerii amenajaţi din totalul a peste 1000 de km. Aceşti km amenajaţi pentru practicarea speoturismului fac parte dintr-un număr redus de peşteri. Conform Salvaspeo România, aproximativ 400 de peşteri au potenţial turistic dar nu sunt amenajate (aici vorbim de peşterile în care poate intra oricine, chiar şi fără echipament) şi încă vreo 4.000 sunt pe lista celor în care se poate practica speoturismul, adică vizitarea peşterii alături de un ghid specializat. Dintre peşterile amenajate total sau parţial amintim:
Peştera Urşilor care este şi cea mai cunoscută pe plan naţional şi internaţional, Peştera Gheţarul de la Scărişoara, Peştera Vadu Crişului, Peştera Ialomiţei, Peştera cu cristale de la Farcu, Peştera Valea Cetăţii, Peştera Muierilor, Peştera Polovragi, Peştera Dâmbovicioarei şi altele. Mai multe detalii despre aceste peşteri şi despre multe altele puteţi găsi în unele dintre articolele noastre viitoare. Indiferent de ce peşteră alegeţi să vizitaţi, veţi avea parte de experienţe de neuitat pentru că oricât de mult aţi cunoaşte aceste minunăţii ale subteranului, ele întotdeauna vă vor ascunde un aer de mister în care veţi fi învăluiţi o dată ce aţi intrat în cavernă. (Găsiţi mai multe călătorii pe blog.worldlifetimejourneys.com) Dacă aveţi posibilitatea, o dată ce aţi pătruns mai adânc într-o peşteră încercaţi să stingeţi toate dispozitivele de iluminare şi să ascultaţi în linişte măcar pentru câteva minute respiraţia peşterii. Picăturile de apă, acolo unde ea există, vă vor da senzaţia că peştera e vie şi poate atunci veţi realiza cât de greu s-au format minunatele formaţiuni prezente. Practicaţi Speoturismul în România!
Sfinxul din Peştera Meziad, Judeţul Bihor, România
